Serbancea rezolva aici! La Bursa - analize, grafice, forum, curs valutar
  
LaBursa.ro
Autentificare | Inregistrare | Resetare parola

01-24 21:56 Mira: Administratorul Fondului Pro­prietatea (FP) susţine că fondul a atras investiţii străine de 750 milioane de euro în doi ani de la listarea la bursă, iar din această perspectivă listarea FP reprezintă o realizare importantă pentru România. Ceea ce nu spun însă oficialii Templeton este că pentru ca 750 de milioane de euro să intre pe bursa de la Bucu­reşti statul român a cedat active în valoare de peste 3 miliarde de euro. România ar putea plăti şi pe viitor pentru aceşti bani, având în vedere că o treime provin de la fondul american de hedging Elliott Associates, recunoscut drept un investitor agresiv care a câştigat miliarde de dolari profitând de slăbiciunile companiilor şi naţiunilor. De exemplu, Elliott s-ar putea îndrepta împotriva statului pentru a cere daune din cauza amânării listărilor compani­ilor din portofoliul FP, obligaţie asumată prin lege la înfiinţarea fondului „Eforturile noastre de a promova Fondul în străinătate au adus piaţa românească în atenţia investitorilor străini. România a beneficiat de peste 750 de milioane de euro în investiţii de portofoliu în acţiunile FP din partea investitorilor străini, cifră care reprezintă cea mai mare investiţie străină atrasă vreodată pe piaţa de capital din România“, a declarat Greg Konieczny, managerul FP, în cadrul unei conferinţe organizate alături de Bursa de Valori Bucureşti cu ocazia aniversării a doi ani de la listarea Fondului Proprietatea. În urma unor investiţii de 750 milioane de euro, fondurile străine au ajuns ca după doi ani de la listare să deţină peste 50% din FP, iar dacă fondul ar fi lichidat, aceste fonduri şi-ar putea dubla banii, deoarece valoarea activelor este aproape dublă comparativ cu capitalizarea. Cel mai mare investitor în acţiunile FP este fondul american de hedging Elliott Associates, care a investit peste 250 mil. euro şi deţine 15% din FP direct şi prin intermediul unor vehicule de investiţii. Doar în ultimele două şe­dinţe de tranzacţionare, Elliott a cum­părat acţiuni în valoare de 2,5 mil. lei (570.000 de euro). Pentru aceşti bani Elliott va urmări obţinerea unui profit ridicat, dublarea sau chiar triplarea banilor. De la listare, randamentul adus de acţiunile fondului e doar de 2%. Fon­dul de hedging condus de Paul Singer, unul dintre cei mai influenţi investitori de pe Wall Street, este cunoscut pentru strategiile agresive pe care le utili­
zează pentru a-şi valorifica participaţiile. În 1996 Elliott a recuperat datorii de 58 mil. dolari de la Peru, pe care le-a cumpărat cu 11,4 mil. dolari. De la guvernul din Congo a obţinut 90 mil. dolari, pentru datorii pe care le-a cum­pă­rat la mai puţin de 20 mil. dolari. Cel mai recent exemplu al modului în care operează Elliott este disputa cu Argentina. Un tribunal din New York a obligat Argentina să plătească 1,3 miliarde de dolari către fondurile de hedging care au refuzat să îşi restructureze obligaţiunile în 2001, atunci când ţara a intrat în faliment. Când Argentina a intrat în default din cauza datoriilor, Elliott a fost printre investitorii minoritari care au refuzat oferta de răscumpărare de obligaţiuni prin care guvernul plătea 35 de cenţi la un dolar de datorie. Elliott a dat în judecată Argentina şi a susţinut că are de recuperat 2,3 mld. dolari în condiţiile în care valoarea nominală a obligaţiunilor este de 630 mil. dolari. Întrebat despre prezenţa fondului american în acţionariatul FP, Koniecnzy a răspuns: „În acţionariatul FP sunt prezente şi fonduri de investiţii tradiţionale. Un fond de hedging este atras de riscul ridicat al unei investiţii, remunerat cu un câştig ridicat. În România, riscu­rile sunt date de sistemul legal şi de reglementare. Sper să nu ajungem într-o situaţie ca a Argentinei.“ Elliott a propus deja recompensarea administratorului Franklin Templeton cu dividende speciale dacă vinde activele din portofoliul fondului, iar restul acţionarilor FP au aprobat propunerea. Fondul deţine participaţii minoritare la Romgaz, cel mai mare producător de gaze, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, care asigură jumătate din necesarul de energie al ţării, astfel că guvernului nu ar trebui să îi fie indiferent ce se întâmplă cu participaţiile minoritare. Oficialii îşi asumă privatizările prin bursă deşi nu prea înţeleg piaţa de capital Mihai Albulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, prezent la conferinţa aniversară de doi ani de la listarea Fondului Proprietatea, şi-a început alocuţiunea prin a se scuza că este de doar două săptămâni numit în funcţie şi că provine din domeniul învăţământului. El este conferenţiar la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti. De asemenea, este membru în consiliul de administraţie al Transgaz, companie controlată de stat la care este acţionar şi Fondul Proprietatea. El a continuat prin a citi mesajul din partea Ministerului Economiei: „Guvernul are intenţia fermă de a privatiza companiile de stat la care Fondul Proprietatea este acţionar minoritar“. Oficialul a adăugat că piaţa de capital este un partener de încredere şi că bursa trebuie susţinută şi dezvoltată. Guvernul a amânat anul trecut vânzarea pe bursă a unui pachet de 15% din Transgaz, listările Romgaz, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, companie intrată în insolvenţă. Speranţele FP şi ale pieţei de capital sunt ca aceste privatizări să fie reluate în 2013.